Întotdeauna este unul, nu-i așa?

Mișcându-se în brasiera și pantalonii săi sport, sub uniforma sa școlară sport, astfel încât nimeni nu observă vreun pic de grăsime.Aceasta eram eu. Și încă mergeam la gimnastică anul trecut.

Am fost mereu fata cu pieptul plat, pe care prietenele mai durdulii o rugau să le spună dieta secretă. Stăteam pur și simplu acolo, încrucișându-mi mâinile peste locul unde trebuia să fie pieptul meu și dorindu-mi să fi putut adăuga câteva grame, astfel încât cupele mele mărimea A să se umple.

Obişnuiam să-mi urâsc sânii. Cel mai rău lucru era felul în care fetele râdeau de mine şi îmi spuneau că trebuie să fi făcut tot posibilul pentru a nu avea de ce să port sutien. Sau că acele modele au pieptul plat şi că eu ar trebui să fiu recunoscătoare!

Adevărul este că mă simţeam oribil – nefeminină, băieţoasă, timidă. Şi după ce bunica a murit şi mi-au rămas nişte bani, m-am hotărât să fac ceva în această privinţă. Ea spusese tot timpul că femeile ar trebui să aibă propriile alegeri şi să-şi urmeze visurile, deci am făcut întocmai…

Chirurgul mi-a recomandat să rămân la o măsură oarecum mică – cupa C – astfel încât să mi se potrivească, dar eu am optat pentru un implant rotund.

Aceasta înseamnă că sânii vor arăta foarte îndrăzneţi şi, deşi au un aspect aproape natural când sunt acoperiţi, sunt foarte impresionanţi în costum de baie!

A fost o creştere uimitoare, iar prietenele îmi spun că sunt mai sociabilă. Cred că sentimentul de încredere în propriul corp şi-a pus amprenta şi peste celelalte aspecte ale vieţii mele – am obţinut un job nou cu câteva luni în urmă, şi nu ştiu dacă eu „cea timidă” aș fi fost la înălțime la interviuri.